Mai bine previi accidentul vascular cerebralDespre boli si afectiuni

Una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate si morbiditate cu care se confrunta medicina din secolul XXI o reprezinta in continuare accidentul vascular cerebral (AVC), afectiune ce face parte din categoria bolilor cerebro-vasculare si care are o expunere extrem de larga la nivel european. 

Potrivit statisticilor, aproximativ 1 milion de accidente vasculare cerebrale se inregistreaza anual in Europa, studiile fiind raportate la o populatie  de 500 de milioane. La nivel mondial, AVC  constituie o a treia cauza a deceselor inregistrate, dupa bolile cardiovasculare si cancer. Totodata, aceasta afectiune reprezinta a doua cauza de dementa, cea mai frecventa cauza de epilepsie a varstnicului si o cauza frecventa de depresie. 

Datele clinice raportate, privind rata de supravietuire dupa un AVC la 7 ani de la debutul bolii sunt ingrijoratoare: 16% dintre pacienti sunt institutionalizati, 20% necesita asistenta la mers, 31% necesita asistenta zilnica, iar 71% au capacitatea de lucru afectata.

De asemenea, date recente arata ca prevalenta AVC in Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani si 13,9% la varsta de peste 70 de ani. 

Referitor la varsta, studiile stiintifice demonstreaza faptul ca incidenta maxima a accidentelor vasculare apare dupa varsta de 65 de ani, varsta asociata si cu o recuperare mult mai dificila a deficitelor neurologice restante.

De aceea, este foarte importanta preventia accidentelor vasculare cerebrale. Hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, valvulopatiile, insuficienta cardiaca, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, obezitatea si stresul cotidian reprezinta factori de risc importanti pentru declansarea accidentului vascular cerebral. 

Depistarea din timp si controlul printr-un tratament adecvat a factorilor de risc, precum si modificarea stilului de viata, reprezinta ingredientele esentiale pentru profilaxia primara a accidentelor vasculare cerebrale.

Reduceti riscurile unui accident vascular cerebral

Schimbarea stilului de viata si adoptarea unor obiceiuri sanatoase pot fi cele mai simple metode prin care se pot evita imbolnaviri grave, unele dintre acestea putand conduce chiar la deces. Astfel, si in cazul preventiei unui AVC,  prin doar cateva actiuni simple se poate realiza o  performanta notabila din punct de vedere al reechilibrarii organismului si a evitarii interventiei medicale.

Hipertensiunea arteriala

Controlati-va tensiunea arteriala! Hipertensiunea arteriala este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale. Schimbarea dietei, intocmirea si urmarea unui plan de exercitii fizice, reprezinta masuri simple, aflate la indemana fiecaruia dintre noi pentru a scadea tensiunea arteriala. Dar de multe ori, acestea singure nu sunt de ajuns, motiv pentru care este recomandat sa consultati si medicul specialist, pentru a va ajuta sa ajungeti la tensiunea ideala pentru varsta si obiceiurile pe care le aveti.

De mentionat este faptul ca 54% din accidentele vasculare cerebrale ischemice au loc din cauza hipertensiunii arteriale. Din punct de vedere stiintific, riscul de AVC este de 4 ori mai mare daca TAs (tensiunea arteriala sistolica) este mai mare sau egala cu 160 mm Hg si/sau TAd ( tensiunea arteriala diastolica) este mai mare sau egala cu 95 mm Hg. Este demonstrat faptul ca, riscul de AVC scade cu 30%, pentru fiecare reducere cu 10 mmHg a TAS.

Fibrilatia atriala

Aproximativ 20% din totalul accidentelor vasculare cerebrale sunt cauzate de aparitia  acestei afectiuni a inimii denumita fibrilatie atriala. In plus, accidentul vascular cerebral asociat fibrilatiei atriale are un prognostic functional mai prost, fiind asociata cu o mortalitate crescuta. Diagnosticul si tratamentul corect cu anticoagulante orale reduce cu 64% riscul de AVC.
Printre simptomele fibrilatiei atriale sunt de amintit: palpitatiile (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat decat de obicei), respiratia dificila, lipsa de aer care apare mai ales in timpul efortului fizic sau a emotiilor puternice, oboseala, ameteli frecvente etc.

Dislipidemia

Grasimile sunt substante nutritive esentiale, iar colesterolul si trigliceridele sunt fractiuni de grasime ce provin din produsele animale. Exista mai multe forme de colesterol, o forma este colesterolul “rau”, care se depune in peretii arterelor, producand ateroscleroza. In cea mai mare parte, el este colesterolul LDL. Cealalta forma este colesterolul “bun” sau colesterolul HDL. In conditii normale, in sange se gaseste de aproximativ 4 ori mai mult colesterol “rau” decat “bun”. Daca acest raport creste, este favorizata producerea aterosclerozei.

Colesterolul prezent in circulatia sanguina, in exces, se depune in peretii arterelor unde formeaza de-a lungul timpului "placi" de grasime (aterom), ceea ce conduce la ingustarea arterelor sau la faptul ca aceste placi de aterom se rup brusc si pot infunda arterele. Urmatoarea etapa a bolii produsa de colesterolul crescut in sange este ateroscleroza (sclerozarea arterelor), afectiune care poate duce la  infarct miocardic si accident vascular cerebral. Fumatul, hipertensiunea arteriala si diabetul agraveaza procesul de ateroscleroza.

Pentru fiecare scadere cu 10% a LDL, rata accidentelor vasculare cerebrale ischemice a fost redusa cu 15,6%. Studiile clinice de specialitate arata ca tratamentul cu statine scade riscul de AVC cu 21,8% . 

Diabetul zaharat

Persoanele cu diabet zaharat au risc crescut de a dezvolta ateroscleroza si o prevalenta crescuta a factorilor de risc aterogeni: hipertensiune arteriala, obezitate si dislipidemie. Riscul relativ de accident vascular cerebral ischemic la persoanele cu diabet zaharat este astfel mai mare, de aceea, cea mai eficienta metoda de a mentine starea de sanatate este o dieta corecta, fara excese, si un tratament adecvat recomandat de specialistii diabetologi.

Fumatul

Fumatul este un obicei care are multe dezavantaje si prea putine beneficii (doar de natura sociala). Renuntati la tigari! Fumatorii activi sunt supusi unui risc de 2 ori mai mare pentru accidente vascular-cerebrale ischemice, iar fumatorii pasivi au un risc de 1,6 ori mai mare.

Actionati acum!

Printr-o alimentatie corecta si rationala si printr-un stil de viata sanatos puteti spune ca incercati sa preveniti un AVC. Totusi, specialistii recomanda, mai ales in cazul celor care sunt expusi la factorii de risc mai sus amintiti, sa mearga regulat la neurolog.

Profilaxia primara include o serie de analize si investigatii care au ca obiectiv identificarea si tratamentul adecvat si in timp real al afectiunilor care pot determina aparitia unui AVC, printre care se numara urmatoarele analize de sange : hemoleucograma, glicemie, colesterol total si fractiunile acestuia- HDL-C, LDL-C, trigliceride, acid uric, hemoglobina glicozilata. 

De asemenea, consultul cardiologic, ecografia cardiaca transtoracica si ECG pot fi de un real folos, precum si ecografia Doppler carotidiana si vertebro-bazilara. In plus, mai ales daca aveti probleme cu greutatea, e recomandata o analiza corporala InBody si consultul unui specialist in boli metabolice. Calculul scorurilor de risc pentru un aparitia unui AVC poate fi relevant.