Macrou proaspat sau din conserva?Aditivi si alte pericole din alimente

Pestele si produsele din peste reprezinta alimente valoroase in nutritia umana prin continutul lor in proteine de calitate superioara, grasimi bogate in acizi grasi polinesaturati, vitaminele A si D, substante minerale (fier, fosfor, potasiu, magneziu, etc.). Macroul, in special, este un peste versatil, gustos, aromat. 

Din nefericire, la noi ajunge destul de rar in stare proaspata, fiind intalnit cel mai des inghetat sau sub forma de conserva de macrou in sos tomat.

„La achizitionarea unei conserve de peste este important, ca in cazul oricarui produs alimentar, sa verificam informatiile de pe eticheta, precum si aspectul exterior al acesteia. In decizia de cumparare ar trebui sa luam in considerare si numarul de alimente aditivitate care intra in dieta zilnica, deoarece riscul toxic al acestora se amplifica prin efectul cumulativ al aditivilor ingerati zilnic. Conservele de peste studiate prezinta in reteta aditivi alimentari aprobati in Uniunea Europeana, unii dintre ei considerati inofensivi pentru organismul uman (fosfat de diamidon hidroxipropilat E 1440, adipat de diamidon acetilat E 1422), dar si aditivi care pot prezenta efecte adverse daca nu este respectata doza admisa (glutamat monosodic E 621, acid citric E 330, guma guar E 412, guma xanthan E 415, zaharinat de sodiu E 954 II).

Conform Regulamentului UE nr. 1169/2011 privind etichetarea, furnizarea informatiilor referitoare la produsele alimentare de pe eticheta urmareste asigurarea unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si intereselor consumatorilor, faciliteaza alegerea in cunostinta de cauza a produselor sigure pentru consum. Potrivit acestui Regulament, informatiile privind identitatea si compozitia alimentului, informatiile privind protectia sanatatii consumatorilor si informatiile privind caracteristicile nutritionale ale alimentului reprezinta informatii obligatorii ce trebuie sa apara pe eticheta", a precizat conf.univ. ec. dr.ing. Adriana Dabila, expert tehnic in domeniul ingineria produselor alimentare.

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania ) a achizitionat, in cursul lunii iulie a anului curent, 33 tipuri de conserve de macrou in sos de tomate din mai multe supermarket-uri/hypermarket-uri din tara. Dintre aceste tipuri de conserve, numai 21 de branduri (Baltic Club, Carrefour, Cora, Delhaize Group - Franta, Delhaize Group - Maroc, Eva, Fine Life, Garom, Gran Mare, Home Garden, King Oscar, Korab, La perla, Larsen Pure, Losos Ustka, Merve, Nautica, Nemo, Neptun, Vasco da Gama si Yachtis) au in compozitie file de macrou, in timp ce 12 branduri (Aro, Corabioara, Fisher King, Geana, Goody's, Harpun, Kaija, Novac, Ocean Fish, Old Fisherman, Pelicanul, Puerto del Gusto) au in compozitie macrou eviscerat sau bucati de macrou.

Expertii APC Romania, coordonati de conf. univ. dr. Costel Stanciu, au realizat analiza informatiilor de pe eticheta conservelor de peste, prilej cu care au fost constatate urmatoarele:

• conservele de peste analizate provin din mai multe tari: 43% din Polonia, 12% din Letonia, 12% din Thailanda, 9% din Bulgaria, 9% din Maroc, 6% din Franta, 3% din Lituania, 3% din Germania si 3% din Chile.

• in compozitia conservelor de peste analizate s-au identificat urmatorii aditivi alimentari:
- guma de guar (46% dintre conservele de peste); Guma de guar este un aditiv foarte des folosit in produsele alimentare din Romania. E412 este o polizaharida folosita in industria alimentara ca stabilizator, emulgator si agent de ingrosare.
- guma de xantan (36% dintre conservele de peste); Guma xantan este produsa prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria mentionata mai sus, apoi precipitata cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic, uscata si maruntita pana ajunge sa fie o pudra foarte fina. E415 este folosit in industria alimentara ca stabilizator si agent de ingrosare.
- acid citric (30% dintre conservele de peste); Acidul citric este unul dintre cei mai folositi aditivi alimentari. Chiar daca se gaseste in cantitate mare in citrice, nu trebuie confundat cu acidul citric gasit in alimente. E330 alimentar nu este obtinut din citrice ci sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri. Amestecul obtinut este apoi filtrat si tratat cu hidroxid de calciu si acid sulfuric. Acidul citric poate fi folosit in alimente ca acidifiant sau ca aroma “naturala”.
- glutamat monosodic (6% dintre conservele de peste); E621 – Monoglutamat de sodiu – produce dureri de cap, slabiciune, greata, arsuri, astm, poate declansa Alzheimer si Parkinson. Nu trebuie consumat de femei insarcinate, copii, hipoglicemici, batrani sau cardiaci. 
- fosfat de diamidon hidroxipropilat (3% dintre conservele de peste);E1442 sau fosfat de diamidon hidroxipropilat este un agent artificial de ingrosare, gelifiant, agent de incarcare.
- zaharinat de sodiu (3% dintre conservele de peste); Zaharina este un indulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decat zaharul. E954 este folosit foarte des in combinatie cu alti indulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseste foarte des in combinatie cu ciclamatul si cu aspartamul in produsele “light”.
- adipat de diamidon acetilat (3% dintre conservele de peste). E1422 aditiv alimentar cu rol de agent de aglomerare, agent de ingrosare, stabilizator, emulgator si substanta - suport pentru alti aditivi.

• unii producatori au folosit la realizarea sosului tomat: 
- amidon din porumb (24% dintre conservele de peste);
- faina de grau (21% dintre conservele de peste);
- amidon de cartofi (12% dintre conservele de peste);
- amidon modificat de tapioca (6% dintre conservele de peste);
- faina de cartofi (3% dintre conservele de peste);
- fibra de bambus (3% dintre conservele de peste).

• 88% dintre conservele de peste analizate au in compozitie adaos de zahar, care variaza intre 0,4 g si 5 g la 100g produs;

• doar 64% dintre producatori declara continutul de sare din conserva, acesta variind intre 0,5 g si 2,5 g la 100 g produs;

• 76% dintre conservele analizate au in compozitie ulei vegetal, dintre care:
- la un procent de 12% nu se specifica tipul de ulei vegetal;
- 46% folosesc ulei de rapita;
- 15% folosesc ulei de floarea soarelui; 
- 3% folosesc ulei de soia.

• doar 64% dintre producatori declara specia de macrou folosita la fabricarea conservei, iar dintre acestia:
- 38% folosesc macrou Scomber japonicus;
- 33% folosesc macrou Scomber scombrus;
- 14% folosesc macrou Scomber colias;
- 10% folosesc macrou Rastrelliger kanagurta;
-  5% folosesc macrou Rastrelliger brachysoma.

• 39% dintre producatori nu declara cantitatea de pasta de tomate folosita la realizarea sosului, in timp ce la 61% dintre cei care declara cantitatea de pasta de tomate folosita, aceasta variaza intre 4,2% si 36%.

• cantitatea de peste din conservele analizate variaza intre 40% si 72% din cantitatea neta a conservei:
- la 15 conserve cantitatea de peste este de 50% din continut;
- la 6 conserve cantitatea de peste este de 60% din continut;
- la 4 conserve cantitatea de peste este de 65% din consinut;
- la 4 conserve cantitatea de peste este de 55% din continut;
- la 1 conserva cantitatea de peste este de 56% din continut;
- la 1 conserva cantitatea de peste este de 65,9% din continut;
- la 1 conserva cantitatea de peste este de 72% din continut.

• doar 70% dintre producatori declara zona de unde a fost pescuit pestele, dupa cum urmeaza: 
- 31% in zona FAO 61; 
- 26% in zona FAO 27;
- 26% in zona FAO 34;
- 13% in zona FAO 71;
-  4% in zona FAO 87.

• doar 52% dintre conservele de peste analizate au declaratie nutritionala;

• doar 52% dintre conservele de peste analizate au mentionate conditii de pastrare pe intelesul consumatorului precizand intervalul de temperatura la care poate fi pastrat produsul;

• valoarea energetica per 100 g produs variaza intre 113,6 kcal si 225 kcal. Continutul energetic ridicat este dat de adaosul de zahar si de uleiul vegetal din compozitia produsului;

• cantitatea de proteina din 100 g de produs variaza intre 8,1 g si 27,1 g. De mentionat faptul ca valorile ridicate de proteine din unele tipuri de conserve sunt date de catre proteinele de origine vegetala din uleiurile vegetale folosite in unele retete;

• cantitatea de lipide din 100 g produs variaza intre 4 g si 15,5 g. Maximele din acest caz sunt date de uleiurile folosite in retetele unor producatori.

 

“Din studiul realizat de APC Romania pe 33 tipuri de conserve de macrou in sos de tomate se desprind urmatoarele abateri de la furnizarea unor informatii obligatorii de pe eticheta:

- 48 % din conserve nu au inscriptionate informatiile privind Declaratia Nutritionala si informatii privind conditiile de pastrare si de siguranta a utilizarii;

- 39 % dintre producatori nu specifica procentul de pasta de tomate utilizat la obtinerea produsului (ingredientul figureaza in denumirea produsului alimentar), iar 36% nu declara continutul de sare;

- 12 % nu mentioneaza originea vegetala specifica a uleiului utilizat in reteta;

- 30 % dintre producatori nu declara locul de provenienta al pestelui (ingredientul primar)” a precizat ec. dr.ing. Adriana Dabija.

"La alegerea unei conserve de peste trebuie sa se aiba in vedere continutul de peste din conserva, precum si compozitia sosului de tomate, evitandu-se acele conserve care au in compozitie aditivi alimentari, cum ar fi glutamatul monosodic, indulcitorii artificiali, acidul citric etc. Totodata, trebuie evitate si conservele de peste cu adaos de zahar, ulei vegetal si amidon, care de fapt mascheaza calitatea scazuta a pestelui din conserva. Consumatorii nu trebuie sa achizitioneze conservele de peste care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugina, acestea reprezentand un adevarat pericol pentru sanatatea lor" a precizat , conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania.

Daca aveti posibilitatea, optati pentru pestele proaspat. Astfel, va puteti feri de toti aditivii alimentari continuti de conserve, dar si de cantitatile mari de zaharuri sau grasimi.

Despre APC

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) este o organizatie neguvernamentala, apolitica si nonprofit, infiintata la data de 28 februarie 1990. APC-Romania este singura organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor - BEUC, care are ca principal obiectiv apararea, promovarea si reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor si intereselor consumatorilor in raporturile cu operatorii economici si institutiile statului.

 

 

Surse: aici.