Arhiva pentru tagul: Grecia
1 lingură de istorie în supa de cartofi
(complexitate: redusă timp de preparare: câteva zeci de mii de ani) Ingrediente: 1 kg cartofi 3 cepe 2-3 morcovi 70 g unt 50 ml ulei 50 g pătrunjel verde tocat 1 foaie dafin sare, piper Preparare: Se curăţă legumele, se înăbuşă, se adaugă, se taie, se condimentează, se garnisesc, se servesc… Toată lumea ştie reţeta de supă de cartofi, una dintre cele mai simple din lume, dar puţini dintre noi ne luăm răgazul să o gustăm şi altfel, nu doar cu papilele gustative. Nu, nu este la mijloc nicio descoperire şi niciun aforism pretenţios, ci doar o lingură de istorie
Supă cu aluat de tarhana
26 martie – În 1484 William Caxton tipărește pentru prima dată traducerea Fabulelor lui Aesop. În 1881 – Thessalia este eliberată și devine parte a Greciei. În 1953, Jonas Salk, cercetător și virusolog american, descoperă vaccinul pentru poliomelită, în 1952 aceasta atingând cota de vârf de îmbolnăviri – de aproximativ 58.000, cu 3145 decese raportate, majoritatea victimelor fiind copii. În 1904 se naște Xenophon Zolotas – economist grec și prim ministrul al Greciei. Este ziua profetului Zoroastru – coordonator al religiei din Iranul arhaic și zeu, cel care a dat numele uneia dintre cele mai vechi religii din lume. Ingrediente:
Dolmasi cu ciuperci
25 martie – În 1811 Percy Shelley, poetul romantic englez, este exmatriculat din Universitatea Oxford – din cauza publicării pamfletului – Necesitatea ateismului. În 1821 grecii se revoltă împotriva Imperiului Otoman – pornind astfel Războiul de Independență. În 1941 Iugoslavia – se alătură Axei puterilor – semnând Pactul Tripartit. În 1965, activiștii mișcării pentru Drepturile Omului – conduși de Martin Luther King Jr. ajung la destinație în cea de-a patra zi de marș. În 1863 se naște patologul american – Simon Fexner, iar în 1917 moare compozitorul grec – Spiridon Samaras. Este Ziua Independenței în Grecia. Ingrediente: 8 ciuperci mari
Pastă de măsline
23 martie – În 1821 – are loc bătălia de la Kalamata, din Grecia, care marchează căderea orașului – în Războiul de Independență al Greciei. În 1889 este fondată Comunitatea musulmană Ahmadiyya – din nordul Indiei – de către Mirza Ghulam Ahmad. În 1896 Legea Raines intră în legislatura New York, restricționând vânzarea în zilele de sâmbătă de alcool – hotelurilor. În 1919, la Milano, Mussolini fondează mișcarea fascistă. În 1881 se naște scriitorul francez, laureat al Premiului Nobel, Roger Martin du Gard. În 1960 moare gânditorul islamic turc – Said Nursi. Este ziua națională în Pakistan. Ingrediente: 300 g
Börek cu cartofi
22 martie – In 1622 are loc masacrul din Jamestown, când indienii au masacrat 347 englezi, stabiliți în Jamestown-Virginia (SUA). În 1630 – Massachusetts Bay – scoate în afara legii posesia de zaruri, cărți de joc sau table – ca jocuri de noroc cu mize. În 1829 – cele trei mari puteri – Marea Britanie, Franța și Rusia stabilesc granițele Greciei. În 1933 președintele american – Delano Roosevelt – legalizează prin lege comercializarea berii și a vinului. Se naște în 1599 pictorul flamand – Van Dyck, iar în 1934 moare pictorul grec – Theophilos Hatzimihail. În Puerto Rico este Ziua
Vinete cu usturoi, ulei de măsline şi roşii
11 februarie – 1880: Grecia transformă consulatul în legaţie, recunoscând în acest fel independenţa României. 1929: Ia fiinţă statul Vatican prin acordurile italo-papale de la Lateran. Papa exercită puterea legislativă şi executivă, prin intermediul unui corp de cardinali. Papa Pius al XI-lea semnează cu Mussolini Tratatul de pace de la Lateran prin care statul italian acordă Vaticanului proprietatea exclusivă şi jurisdicţia suverană asupra unui cartier din N-V Romei. Este Ziua internațională a bolnavilor. Ingrediente: 500 g vinete 200 ml ulei de măsline 7 căţei de usturoi zdrobit 50 g cimbru verde tocat 2 linguri ulei de măsline 3 roşii tăiate
Pui cu alune caju
28 octombrie – 1538: Prima Universitate în Lumea Nouă, la San Domingo a fost fondată Universidad Santo Tomás de Aquino; fondatorul ei Papa Paul al III-lea. Este Ziua Naţională a Greciei, a cărei deviză este „Libertate sau Moarte”. Pe 28 octombrie 1931 se năștea, la Tighina, actorul Ilarion Ciobanu, a cărui carieră actoricească a fost precedată de “o lungă caravană de meserii: hamal, ţăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, şofer, marinar, pescar”. Pe 28 octombrie 1704 a murit John Locke, filozof și om politic englez, a fundamentat orientarea senzualistă în teoria cunoașterii, opera sa cea mai cunoscută fiind Eseu
Cartofi cu smântână şi caş, la cuptor
25 octombrie – 1492 – Cristofor Columb şi vasul său Santa Maria ajung pe pământul Republicii Dominicane, 1941 Germania atacă Moscova, iar în 2004, Fidel Castro anunță că tranzacțiile în dolari americani vor fi interzise. În 1921 se naşte Regele Mihai I al României, iar în 1920 moare regele Alexandru I al Greciei, în urma unei infecții a sângelui provocate de muşcătura maimuței favorite. Azi este Ziua Armatei Române. Ingrediente: 600 g cartofi fierţi în coajă 200 ml smântână 60 g unt 2 ouă fierte tare 20 g făină 150 g şuncă 60 g caş ras sare Preparare: Într-o tavă
Bucătăria mediteraneană
Conceptul de bucătărie mediteraneană este unul destul de nou în literatura de specialitate. El a început să fie popularizat mai ales în anii `80, odată cu moda dietelor care promovau un stil de viaţă sănătos, natural, uşor. Mediteranean în bucătărie înseamnă peşte, ulei de măsline, brânzeturi, pita, hummus, preparate gătite pe grill, multă verdeaţă şi tot ceea ce în general este considerat a fi benefic pentru sănătate. Foarte la modă, în parte datorită turismului din zonă, această bucătărie este în fapt un cumul de principii aparţinând diferitelor culturi care împart malurile Mediteranei şi care se caracterizează prin diversitate şi… flexibilitate.
Ţelina-planta sfântă a grecilor
Cunoscută… de când lumea, ţelina nu este totuşi o plantă de trecut cu vederea. Puternic mirositoare, după cum o spune şi denumirea sa ştiinţifică „apium graveolens” ( gravis- „puternic” şi olens- „mirositor”), ţelina a fost cultivată încă din antichitate, în zona Mediteranei, grecii înşişi considerând-o pe atunci o plantă sfântă, drept pentru care ea era semnul victoriei cu care erau încununaţi învingătorii din Nemeea (aşa cum era din dafinul pentru jocurile din Pythia). Şi dacă e să vorbim de superstiţii, planta nu era tot timpul privită sub semnul binelui, ba dimpotrivă, era adesea sinonimă cu ghinionul, cu moartea. Cu toţii
