Arhiva pentru tagul: ficat
Caltaboşi afumaţi
Caltaboşi afumaţi Ingrediente: 2 kg carne de la ceafă şi guşă 500 g ficat 1 cană orez fiert 200-300 g ceapă Sare, piper pisat Ienibahar şi cuişoare Preparare: Carnea şi ficatul se taie bucăţi şi se dau prin maşina de tocat. Se adaugă ceapa tăiată mărunt şi călită în puţină untură şi orezul. Se amestecă bine, se asezonează cu sare şi condimente după gust şi se umple în maţe subţiri, curăţate în prealabil. Se pun la fiert în apă cu puţină sare, lăsând să fiarbă 40 minute. Când sunt gata se dau la fum rece pentru 3-4 ore. Se consumă
Frigărui de ficat cu usturoi
Ingrediente: 500 g ficat de vită 5 căţei de usturoi zdrobit 150 g unt un vârf de cuţit mentă uscată sare, piper Preparare: Se zdrobeşte usturoiul, se freacă cu sare şi se amestecă cu ficatul tăiat cuburi. Deasupra se toarnă ulei, se presară mentă, sare şi piper, după gust, după care carnea se lasă 30 de minute să se marineze la rece. În final, bucăţile de ficat se înfig pe beţişoare, se prăjesc în unt încins, se scurg şi se servesc imediat cu salată de roşii.
Omletă din ficat de pui
16 aprilie – Se naște în 1896 la Moinești – Tristan Tzara – poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi literatură. Aventurile lui politice îl vor apropia de fiinţele umane şi gradat se va transforma într-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara revelează durerile sufletului prins între revoltă şi uimirea datorată tragediilor zilnice ale condiţiei umane. Lucrările sale de maturitate încep cu L’Homme approximatif (1931; Omul aproximativ) şi continuă cu Parler seul (1950; Vorbind singur) şi
Clătite cu ficat de pasăre
Rețetă oferită de Raluca Ursu Ingrediente: 500 g ficat pasăre 500 g roșii decojite, în bullion 4 cepe albe 3 căței usturoi 1 pahar vin roșu/alb Sare, piper Boia dulce, chimen, busuioc 6 clătite Preparare: Se călesc ceapa și ficatul de pui 20 de minute, amestecând mereu. Când ficatul este gata, se sărează, piperează. Se stinge cu un pahar vin alb sau roșu. Se pizează toată compoziția, dar nu foarte mărunt. Se călește o ceapă cu usturoiul feliat, se incorporează roșiile, fără pielițe, și bulionul, se asezonează cu sare, piper, busuioc. Într-o tavă termorezistentă se pune jumătate cantitate din sosul
Pate din ficat de pui
22 octombrie – 1865: A fost fondat primul ziar muncitoresc cubanez La Aurora. 1911: A aparut revista literară, artistică şi socială Flacăra, sub directia lui C. Banu. 1964: Jean-Paul Sartre, după care existențialismul este un umanism, a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură, dar l-a refuzat, motivând într-o epistolă către Academie: Un scriitor trebuie să refuze să se lase transformat în instituţie, chiar dacă acest lucru are loc sub formele cele mai onorabile, cum este cazul acum. În 1811 se naşte compozitorul şi pianistul maghiar Franz Liszt, autorul Simfoniei Faust şi nu numai. În 1882 moare Ion Andreescu, pictor român, membru
Supă mentolată de pui
10 iunie Astăzi este Ziua paraşutiştilor în România, Ziua naţională în Portugalia şi Ziua grănicerului în Republica Moldova. Tot dintr-o zi de 10 iunie (1415) datează prima menţiune documentară a funcţiei de “spătar” în Ţara Românească. Aceeaşi zi ar trebui să ne amintească de moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323, dar şi de naşterea unor nume devenite apoi celebre, precum: pictorul francez Gustave Courbet (1819-1877), ţarul Petru I cel Mare (1672-1725) şi cântăreaţa de operă Hariclea Hartulari Darclée (1860-1939). Dar pentru că astăzi portughezii îşi sărbătoresc Ziua Naţională, haideţi să încercăm o reţetă de pe meleagurile lor însorite!
Vitamina D
A doua vitamină din grupul celor liposolubile, vitamina D, ocupă un rol binecunoscut în fixarea calciului şi a fosforului în oase şi dinţi. Este deosebit de important să ştim că ea se formează în organism cu participarea ficatului, rinichiilor şi tegumentului. Ea se compune la nivelul pielii, sub acţiunea razelor ultraviolete inactiv, şi se activează prin dublă hidroxidare, în ficat şi în rinichi. E uşor de înţeles că, în cazul expunerii insuficiente la soare, în boli hepatice cronice sau renale cronice, apare un deficit al sintezei acestei vitamine la nivelul organismului. Însă cantitatea sintetizată de propriul corp nu este suficientă
Rostopasca (Chelidonium Majus)
Rostopasca, foarte preţuită încă din antichitate, este, după macul somnifer, planta medicinală cea mai importantă din familia Papaveracee. Această plantă, numita şi crucea voinicului, este una dintre cele mai importante plante de pe pământ. Alchimiştii credeau că pot scoate aur din petalele ei; romanii au botezat-o chelidonium = darul cerului, iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia leului. Aparenţa sa este cea a unei adevărate buruieni rezistente, care creşte şi pe cele mai irigate soluri, răspândindu-se pe tot globul. Întreaga plantă, cu excepţia seminţelor uscate, conţine un sistem de celule tubulare numite lactifere, pline
