„Shavout” sau „Rusaliile” la evrei
“Shavout” comemorează momentul în care, prin intermediul lui Moise, Tora a fost dăruită evreilor, pe muntele Sinai. „Sărbătoarea primelor fructe”, numită şi “Yom Habikkurim”, „Festivalul secerişului” sau „Sărbătoarea săptămânilor”, înseamnă în religia mozaică ziua în care credincioşii aduc prima recoltă la Ierusalim, la Zidul Plângerii. Potrivit legii evreieşti, „Shavout” coincide întotdeauna cu a şasea zi din „Sivan”, aflată de obicei undeva pe la sfârşitul lunii mai şi începutul lui iunie, la şapte săptămâni de la a doua zi de Pesah (Paşte), sărbătoarea care aduce aminte de ieşirea evreilor de sub robia egipteană. În Talmud, „Shavout” poartă şi denumirea de „Adunare
TiraMiSu!
Tiramisu este, după cum bine ştiţi, un desert adorat de italieni, de fanii bucătăriei italiene şi de toţi împătimiţii de cafea. Cu o istorie destul de neclară, o textură fină şi aproape exotică, această prăjitură îşi datorează farmecul amestecului ingenios dintre mascarpone, cacao, lichior şi bineînţeles pişcoturi însiropate în cafea espresso. Spuneam despre o istorie neclară şi într-adevăr, originea acestui preparat se pierde undeva între secolul al XVIII-lea şi secolul XX. Există voci conform cărora Tiramisu a fost inventat înainte de anul 1723, deoarece „cronicile” povestesc că reţeta a luat naştere cu ocazia şi în cinstea vizitei Marelui Duce de
De la „măcinici” la covrigi şi „pretzel”
„În ziua de Măcinici se fac colăcei (…), se bate pământul cu maiul ca să iasă căldura şi să intre gerul (…), se face focul în curte din gunoiul măturat, şi sar peste el cei ai casei de 3 ori, ca să nu aibă vara pureci” ( „Credinţe şi superstiţii româneşti”, Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu, ed. Humanitas, 2000). Încă din Evul Mediu Timpuriu, covrigii (pâinea) au avut în mai toate culturile un rol ritualic specific şi o încărcătură simbolică deosebită. Semnificaţia ingredientelor, a grâului, a apei, a sării, a formei de nod cu 3 bucle au făcut din
Vacanţă cu aromă de…Grecia
Cu gândul undeva înspre plaje întinse cu nisip alb şi fierbinte, valuri albastre şi spumoase, care parcă îşi spun povestea fără încetare, tresari la minunăţia acestui ţinut grecesc care nu degeaba este numit „leagănul civilizaţiei occidentale”. Liniştea melancolică şi romantică în acelaşi timp, specifică mării, contrastează cu munţii stâncoşi din partea opusă care te învăluie şi mai tare în aura de poveste care pluteşte pretutindeni. Da, vorbim despre Grecia sau Republica Elenă, situată în sud-estul Europei, în Peninsula Balcanică, cu un litoral de 13.676 km cu deschidere la Mările Egee, Mediterană şi Ionică, cu o mulţime de insule care fac
Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber
Aflat la a treia ediţie, Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber a dat anul acesta o aromă nouă Bucureştiului. Locul şi momentul “faptei”: Parcul Izvor, 8-10 mai 2009. Bucătari vestiţi dar şi amatori s-au întrecut, spre deliciul publicului, în probe sprecum: “creaţie”, “dulciuri”, “peştişorul de aur”, “ alimente conservate natural”, “ceaun”, “grătar”, “plită”, etc. Evenimentul a fost condimentat inclusiv cu recorduri precum cea mai mare omletă (prăjită în 5 ore din 30 de mii de ouă, 1500 kg cartofi, 20 kg caşcaval, 30 g ceapă şi 2 kg piper), cea mai mare franzelă (30 kg), cel mai lung mititel,
Editura Urban Lifestyle te trimite în Grecia
PARTICIPAREA S-A ÎNCHEIAT ÎN DATA DE 25 AUGUST 2009. Extragerea a avut loc în redacţia cotidianului online CityNews (www.citynews.ro) , iar în site-ul editurii sunt afişaţi câştigătorii. Editura Urban Lifestyle oferă o cazare de 2 persoane pentru 7 nopţi, în Grecia, la hotel Akrogiali 3* (Polichrono), cazare cu demipensiune, din 19 septembrie 2009. Localizare: Grecia, Halkidiki – Kassandra, în localitatea Polichrono, la 85 km de aeroport şi numai 60 metri de plajă cu distincţia Steagul Albastru. Masa: demipensiune (mic dejun continental îmbunătăţit – bufet, cina – meniu fix) Ce trebuie să faci? Pentru a putea participa la tombolă trebuie să
Etimologie în bucătărie
Serviţi o supă? Sau un biscuit? Nimic? Nici măcar un baton de ciocolată virtuală? Bine, atunci haideţi să degustăm puţină etimologie! Se începe cu supa. Supa este un aliment pe cât de „simplu”, pe atât de „cuprinzător”, putându-se referi la mai multe tipuri de preparate fierte, cu consistenţă şi compoziţie diferite. Cuvântul care o denumeşte, asemănător în multe limbi latine şi germanice, îşi are originea într-un Ev Mediu gri, când oamenii mâncau bucăţi de pâine pe care îmbibau în tot felul de fierturi din legume sau carne. Aceşti „posmagi” se numeau în franceză „soup” din latinescul „suppa”, care însemna a
Lumina Sfintei Învieri
Una dintre cele mai importante sărbători creştine se apropie cu paşi repezi, revărsând linişte sufletească şi apropiere de cei dragi, căci e momentul când întunericul grijilor de zi cu zi este lăsat la o parte şi înlocuit cu speranţa luminoasă, chipul şi sufletul senin. Paştele înseamnă aşadar aducerea aminte a suferinţei îndurate de Iisus pentru mântuirea noastră, a întregii omeniri, dar şi bucuria Învierii. Este momentul când se reunesc membrii familiei, pregătesc o masă specifică, de la care nu lipsesc ouăle roşii, pasca (pâine rotundă, împletită), drobul şi friptura de miel, sarmalele, cozonacul. În noaptea de Înviere este o tradiţie
Paştele: sărbătoarea sărbătorilor
Paştele este sărbătoarea fundamentală a tuturor creştinilor, sărbătoarea sărbătorilor şi ziua care, în fiecare an, marchează începutul anului ecleziastic. Probabil v-aţi întrebat de ce data acesteia variază de la an la an şi de ce nu există şi pentru Paşte o sărbătoare „fixă”, aşa cum este cazul Crăciunului, spre exemplu. Ei bine, trebuie să ştiţi că fixarea datei Paştelui se face având în vedere două evenimente astronomice importante şi anume mişcarea Lunii în jurul Pământului şi echinocţiul de primăvară. Astfel, Paştele coincide întotdeauna cu prima duminică de după prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Această regulă a fost
De unde vine iepuraşul de Paşte? De la “Easter”!
Mai întâi, haideţi să cădem de acord că obiceiul iepuraşului care face cadouri de Paşte este un obicei occidental, o tradiţie a popoarelor germanice care, în vechime, o celebrau în această perioadă pe Eostre, zeiţa fertilităţii, a primăverii şi a lunii. Se zice că odată, Eostre a găsit în zăpadă o pasăre rănită, pe care, ca să o salveze, a transformat-o în iepuroaică care putea în continuare să… ouă. De atunci, drept mulţumire, pasărea-iepure face în fiecare primăvară ouă, le decorează şi se oferă drept ofrandă zeiţei binefăcătoare. Iepurele, unul dintre cele mai prolifice animale, a ajuns astfel uşor să
