Aspartamul (E 951)Aditivi si alte pericole din alimente

Aspartamul este un indulcitor artificial cu un continut redus de calorii. Se gaseste sub forma de pudra alba, fara miros, si este de 200 de ori mai dulce decat zaharoza (zaharul). In Europa, aspartamul este autorizat spre utilizare in peste 6000 de alimente precum racoritoare, deserturi, lactate, guma de mestecat, produse pentru slabit, energizante si ca indulcitor de masa.

Aspartamul a fost descoperit accidental în 1965, cand James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer. In urma procesului de metabolizare in organism, aspartamul se descompune in: fenilalanina (~50%), dicetopiperazina, acid aspartic (~40%) si metanol (~10%).

Acest indulcitor a fost si este subiect de studiu de mai bine de 30 de ani, incluzand experimente pe animale, studii clinice, studii epidemiologice si supraveghere post-marketing. In urma centralizarii rezultatelor, aspartamul a fost considerat sigur pentru consumul uman si a fost autorizat spre utilizare in peste 100 de tari.

Din nefericire, aspartamul, care se gaseste in mii de produse din care multe uzuale, este o neurotoxina si a fost legat de o serie de afectiuni, unele foarte serioase. Printre urmarile grave ale consumului exagerat de aspartam, pe langa pierderi pe termen scurt de memorie, se numara si tumori, diabet, scleroza, Parkinson, Alzheimer, fibromialgie, oboseala cronica, depresie, atacuri de panica, ameteala, migrene, greata, convulsii.

Aspartamul este foarte popular si intalnit sub mai multe denumiri comerciale, prezent mai ales in produsele etichetate “fara zahar”, “sugar free”, “dietetic”. Aspartamul este considerat ca fiind cancerigen si exista mai multe studii care au demonstrat ca, in combinatie cu alte alimente sau aditivi, are efecte secundare si reactii adverse.

Cel mai des, aspartamul este utilizat ca ingredient in racoritoarele dietetice sau fara zahar, jeleuri si glazuri, deserturi, guma de mestecat fara zahar, cocktailuri, prajituri si placinte semipreparate, cereale pentru micul dejun, drajeuri si bomboane, budinci, ice tea, vitamine masticabile, pasta de dinti.

In Uniunea Europeana, prezenta aspartamului in alimente trebuie marcata prin indicarea numelui sau a pozitiei sale E 951.

Surse: aici, aici si aici.