Clătite cu feta şi ciuperci

Clătite cu feta şi ciuperci

27 martie este ziua în care, în 1625, peste Anglia, Irlanda şi Scoţia vine la putere Carol I. Acelaşi secol a pus bazele religiei greco-catolice, prin Sinodul ţinut în 1697 la Alba Iulia, care, în frunte cu mitropolitul Teofil, a acceptat Unirea cu Roma, recunoaşterea papei, a împărtăşii cu azimă, a existenţei purgatoriului şi a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul. Aceste schimbări de rit asigurau credincioşilor drepturi cetăţeneşti depline. În 27 martie a fost realizată prima legătură telegrafică fără fir între Anglia şi Franţa (1899) şi a avut loc, prin decizia Sfatului Ţării, unirea Basarabiei cu România (1918: primul pas spre formarea României Mari).
Dacă cunoaşteţi fraza “Sub umbra unui stejar nu poate creşte decât iarbă”, aflaţi că ea a fost rostită într-o zi de 27 martie, la Paris, de către sculptorul Constantin Brâncuşi, care în această zi îşi părăsea maestrul, pe August Rodin, pentru a-şi continua cariera pe cont propriu. Poate că nu întâmplător astăzi este Ziua Solidarităţii Artiştilor…

Ingrediente:

100 g făină
1 cub de drojdie
3 linguri de smântână
150 g ciuperci
50 g brânză feta
1 iaurt
1 ou
1 lingură pătrunjel tocat
½ linguriţă de boia
unt
sare, piper

Preparare:

Se spală ciupercile şi se taie bucăţi mici, după care se prăjesc în puţin unt, la foc mic. Se adaugă pătrunjelul şi sare, se acoperă vasul cu un capac şi se mai lasă încă 10 minute pe foc. În acest timp, se prepară aluatul pentru clătite, astfel: se amestecă oul cu iaurtul, făina şi drojdia şi se condimentează cu sare şi piper. Se adaugă 50 de grame de ciuperci prăjite şi se omogenizează bine.
Se încinge unt într-o tigaie şi se prăjeşte pe ambele părţi aluatul modelat în clătite mici rotunde. Se mărunţeşte brânza feta şi se combină cu smântâna, apoi se pune puţin în cuptorul cu microunde pentru a se înmuia. Clătitele se scot pe un platou, se ung cu pasta de feta şi se garnisesc cu ciupercile rămase.