Rostopasca (Chelidonium Majus)

Rostopasca (Chelidonium Majus)

Rostopasca, foarte preţuită încă din antichitate, este, după macul somnifer, planta medicinală cea mai importantă din familia Papaveracee.
Această plantă, numita şi crucea voinicului, este una dintre cele mai importante plante de pe pământ. Alchimiştii credeau că pot scoate aur din petalele ei; romanii au botezat-o chelidonium = darul cerului, iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia leului.
Aparenţa sa este cea a unei adevărate buruieni rezistente, care creşte şi pe cele mai irigate soluri, răspândindu-se pe tot globul.
Întreaga plantă, cu excepţia seminţelor uscate, conţine un sistem de celule tubulare numite lactifere, pline cu lapte de culoare portocalie (latex).
De la rostopască se culege partea aeriană (tulpina, frunzele şi florile) cu grijă pentru a nu dezrădăcina planta, care va da apoi alte tulpini. Imediat după culegere, se pun la uscat: dintr-o jumătate de kilogram de rostopască proaspătă rezultă aproximativ 100 de grame de plantă uscată. În stare proaspătă, tulpinile plantei lasă un suc portocaliu (latex) cu proprietăţi medicinale foarte importante, pe care planta uscată nu le mai păstrează. Astăzi, rostopasca este folosită ca remediu în peste 150 de afecţiuni, multe din ele încă imposibil de tratat cu medicamentele actuale.
Poate fi folosită ca tratament de uz intern pentru: spasmele digestive, diskinezia biliară, pancreatita, boli de ficat, migrene, indigestie, şi conform cercetătorilor, substanţele active din rostopască sunt eficiente împotriva cancerului ovarian, de colon, de sân, de ficat.
Ca uz extern poate fi folosită: la răni infectate, eczeme infecţioase, hepatita virală, infecţii în gât, tuse convulsive.
Sucul de rostopască, care se obţine prin stoarcerea tulpinilor, este folosit la negi, la cataractă, cancer de piele şi tumori exteriorizate, chist ovarian şi alte chisturi.
Administrate în doze mari sau în supradoze poate provoca paralizie temporală, tuburări cardiace, tulburări hepatice, iar aplicată pe piele, poate provoca alergii.

A.E.